Domnul profesor univ. Dr. Leonida Moise, manager în cadrul proiectului Diplomacy – Program masteral în Diplomație Culturală în deschiderea Mesei Rotunde a prezentat câteva repere în domeniul evoluției desfășurării proiectului și etapele pe care acesta l-a parcurs.

În cadrul acestei prezentări, domnul manager a explicat activităţilor proiectului realizate în perioada de implementare, atât pentru dezvoltarea calitativă a resurselor umane şi a comunicării dintre mediul academic şi cel economic, cât şi pentru creşterea gradului de integrare a absolvenţilor programului de studii masterale în Diplomație Culturală. Totodată, o intervenție deosebit de importantă a privit valorificarea experienței acumulate de către Experții pe termen scurt și a experților pe termen lung ca urmare desfășurării activității de pilotare a Grupului Țintă 1, alcătuit din 210 studenți.

În continuare, domnul prof.univ.dr. Oșca Alexandru a susținut intervenția sa cu titlul Prezentarea și discutarea proiectului cadru al Planului de învățământ al programului masteral.

Din punctul său de vedere arhitectura Programului masteral se bazează şi pe experienţa pozitivă a unor universităţi din străinătate şi din ţară care experimentează sau aplică programe similare. Spre exemplu, dezvolt, mai departe, câteva idei reţinute dintr-un program masteral al  Universităţii din Siena în conlucrare cu Institutul pentru Diplomaţie Culturală din Berlin, sub denumirea: The Masters of Arts in Cultural Global Governance and Diplomacy. Formule similare întâlnim şi la alte universităţi (Spiru Haret-Bucureşti, SNSPA-Bucureşti, Universitatea Babeş-Boliay-Cluj-Napoca). Soluţia avansată în programele lor masterale similar  -  chiar dacă nu se menţionează explicit - este organizarea acestora pe module succesive.

Varianta pe care domnul Oșca a prezentat-o a luat în considerare modulele ce se află în experimentare şi alte posibile cursuri.Succesiunea logică a modulelor asigură o însuşire graduală a conceptelor şi o consolidare a cunoştinţelor pornind de la simplu la complex, concomitent cu posibilitatea unor opţiuni cât mai variate la dispoziţia masteranzilor de a alege între  cursurile neobligatorii în cadrul fiecăruia dintre primele trei module. Soluţia se dovedeşte potrivită pentru formarea competenţelor specifice domeniului diplomaţiei culturale.

La al doilea punct ce a privit Prezentarea și discutarea măsurilor de realizare a Notelor de curs  - forma finală şi a Listei cu 250 volume, pentru biblioteca ,,Diplomacy”, domnul profesor Oșca Alexandru a arătat că au fost pregătite 9 suporturi de curs cuprinzând fiecare între 10 (cele mai puţine) şi 14 cursuri. În total au fost pregătite 128 de teme, cu 986 de pagini. Pentru realizarea acestui demers au fost consultate şi s-au recomandat 126 de surse bibliografice din care 22 resurse Web. Pe parcursul redactării cursurilor au apărut mai multe neclarităţi, unele au fost rezolvate după consultarea unei bibliografii suplimentare. Au fost situaţii când titularii de module au discutat direct – unii cu ceilalţi – pentru a evita să  prezinte studenţilor structuri de module prea apropiate. Aceste ajustări au condus la întârzieri în redactarea finală a Notelor de curs la 3 cursuri. Totodată domnul profesor a constatat că în cea mai mare parte a cursurilor nu sunt cuprinse indicaţii metodice şi sarcini pentru seminar, deşi la prelegeri toţi titularii au rezervat timp pentru aceste aspecte. Vom vedea ce rezultă din  chestionarele de testare a curriculei.

Tot la acest punct, domnul Drăgulin Sabin, ETL informare-publicitate a prezentat o analiză a realizării Notelor de curs ce a privit editarea acestora. Pe parcursul intervenției sale a prezentat deficiențele ce s-au verificat pe parcursul activității de verificare și de armonizare a Notelor de curs. Concluzia acestuia a fost că este necesar ca fiecare autor al cursurilor să folosească sistemul de notare agreat de către academia Română.

La punctul numărul trei intitulat Prezentarea activităților de analiză a instrumentelor de testare şi validare a curriculei masteratului și întocmire a rapoartelor aferente

Domnul profesor Dănuț Chiriac a arătat că din prezentarea şi dezbaterile purtate privind realizarea analizei instrumentelor de testare/validare a curriculei masteratului ,,Diplomaţie culturală” au rezultat următoarele aspecte:

-          Constituirea echipelor de analiză şi întocmire a 5 rapoarte referitoare la: Structura curriculei ,Tehnica de predare ,Materialul didactic utilizat, Bibliografia disciplinei, Capacitatea de a crea     competenţe cerute de angajatori.

În prima fază fiecare ETS Diplomaţie culturală va analiza chestionarele disciplinei pilotate şi va realiza rapoartele disciplinei.În etapa finală ETL Diplomaţie culturală şi ETL Metode de cercetare vor realiza rapoartele finale.

- Structura Raportului de analiză:

1. Domeniul;

2. Date privind instrumentul de testare şi condiţiile aplicării;

3. Concluzii ,pe module,rezultate din analiza răspunsurilor;

4. Concluzii privind activitatea de pilotare şi analiza instrumentului de testare.

5. Recomandări pentru îmbunătăţirea curriculei masteratului ,,Diplomaţie culturală”

- Etape de lucru:

Perioada de realizare: Analiza şi întocmirea rapoartelor : 25.05-05.06.2015

Perioada de îmbunătăţire a curriculei masteratului:.......... 08.06-12.06.2015

Pregătirea documentelor pentru ARACIS: ……………    08.06-26.06.2015

Depunerea dosarului la ARACIS: ..................................... 01.07-10.07.2015

La punctul numărul patru din cadrul acestei mese rotunde domnul profesor  Giurcă Ion, în calșitatea de expert pe termen scurt a prezentat o intervenție cu titlul Probleme controversate privind diplomaţia publică.

Pornind de la elementele de bibliografie specifică literaturii anglo-saxone, domnul profesor a prezentat elementele definitorii ale acestui domeniu nou în spațiul românesc.

La punctul numărul cinci, doamna profesoară Renata Tatomir, în calitate de ETS a prezentat o intervenție cu titlul Consideraţii privind eleborarea cursurilor în cadrul modulului soft security.

Demersul pe care l-am doamna profesoară l a avut în vedere a privit evidenţierea, într-o succesiune logică, a conceptelor esenţiale pentru înţelegerea diplomaţiei culturale în relaţia sa cu puterea de tip soft. Domnia sa a socotit că titlul este extrem de ofertant şi poate aduce valenţe noi în abordarea evenimentelor pe planul relaţiilor internaţionale, precum şi pentru viziunea geopolitică actuală tocmai prin punerea în ecuaţie a acestui trinom, respectiv diplomaţie culturală – soft power – spaţiu potenţial conflictual. În analiza sa doamna Tatomir a pornit prin a prezenta conceptele de putere în relaţiile internaţionale, cultură şi diplomaţie culturală, urmând a detalia aspectele ce vizează conceptul cel mai important, în opinia noastră, acela de soft power, întrucât diplomaţia culturală însăşi reprezintă (un instrument de) soft power. Pentru a putea, însă, înţelege acest concept, introdus în sfera relaţiilor internaţionale de profesorul american Joseph Nye, precum şi a ajunge la relaţia dintre soft power şi diplomaţie culturală, a fost necesară prezentarea unui alt trinom cu care operează analiştii geopoliticieni, acela de hard power – soft power – smart power, trinom pe care intenţionăm să îl dezvoltăm în curs, în acest moment.

O componentă importantă a acestui curs care a ridicat o serie de probleme a fost aceea reprezentată de relaţia soft power – soft security, întrucât, în opinia noastră, accentul într-un astfel de curs trebuie pus pe dimensiunea de soft power a diplomaţiei culturale şi particularităţile pe care aceasta le poate lua în spaţiile potenţial conflictuale, componenta de soft security reprezentând o consecinţă firească şi logică în strategiile de securitate dezvoltate de către entităţile statale (şi nu numai) pentru a preveni riscurile şi ameninţările la echilibrul acestora. Desigur, a fost necesar să vedem ce reprezintă concret sintagma spaţiu potenţial conflictual, precizând că orice spaţiu (i.e., entitate statală), în urma dezvoltărilor geopolitice de la un moment dat poate deveni potenţial conflictual, confruntându-se cu ameninţări majore la adresa stabilităţii şi securităţii sale, precum terorismul, sărăcia, politici educaţionale, culturale şi / sau sanitare labile, corupţia, etc.

Pornind de la aceste considerente doamna profesoară Tatomir a considerat că acest curs trebuie dezvoltat adăugându-i-se un important subcapitol cu privire la relaţia soft power – soft security, precizând valenţele fiecăruia dintre cele două concepte şi, mai cu seamă, faptul că cele două nu sunt sinonime, ci complementare. Apoi, este necesar ca partea finală a cursului să fie dezvoltată cu o cazuistică mai amplă, precum şi capitolul Bibliografie, la care intenţionăm să adăugăm studii şi  articole referitoare la relaţia soft power – soft security.

În încheiere o secțiune a fost rezervată intervențiilor invitaților ce au provenit din rândul partenerilor sociali, respectiv: Ministerul Afacerilor Externe (Janette Jaglau), Ministerul Culturii (Karol Konig), Institutul Cultural Român, (Bogdan Popescu), și Ministerul Educației și Cercetării Naționale (Vasile Burtea).

Ultimul cuvânt a aparținut domnului manager, prof.univ.dr. Leonida Moise care a mulțumit tuturor experților pe termen lung și scurt prezenți, ca și a invitaților proveniți din cadrul partenerilor sociali pentru prezență și activitate.

Imagini Masa Rotunda 4: